Sign up with your email address to be the first to know about new products, VIP offers, blog features & more.

Reportaj Documentar! Siguranța Națională pe urmele “tatălui” lui Haplea

La scurt timp după izbucnirea Primului Război Mondial, la București sosește persoana care a semnat moartea Imperiului Otoman. Este vorba despre Nicolae Batzaria, ministrul din partea junilor turci, care, în anul 1913 va semna, la Londra, documentele care vor pune capăt Războaielor Balcanice, războaie care vor însemna și ultima fază a destrămării Imperiului Otoman.

Advertisements
AurisDent Agentie WebDesign Reclama ta poate fi aici, contacteaza-ma!

 

Despre dosarul lui Nicolae Batzaria

Advertisements
24/7 Strategic Communication Solution

În materialul precedent, v-am povestit despre moș Nae, creatorul lui Haplea și vă spuneam că urmează să vă prezint dosarul său de urmărire, elaborat de Ministerul de Interne, Direcțiunea Poliției și a Siguranței Generale, din perioada 1914-1917. Nicolae Batzaria rămâne o personalitate enigmatică, care și-a luat, în România, rolul de a educa o nouă generație și de a cultiva spiritul celor tineri, prin diferitele haine îmbrăcate ale pseudonimelor purtate. Activitatea sa, atât în politică – alături de junii turci și mai târziu, cea de parlamentar în România – cât și de cea de ziarist/creator lasă loc și interes și astăzi pentru cercetare, unele fapte despre activitatea sa fiind încă enigmatice. Trăind vremuri zbuciumate și fiind în mijlocul evenimentelor politice de amploare, atrage atenție și interes, astfel încât și astăzi merită a fi adus în prim plan publicului larg. Dosarul său de urmărire are în jur de 60 de pagini și, din acest motiv, vă voi prezenta, în povești scurte, ce se întâmplă în această perioadă din decembrie 1914 până în iunie 1917), de cine este urmărit și care sunt subiectele sau temele esențiale în ceea ce privește contactele cu agenții acoperiți ai Siguranței.

Vezi și: Creatorul lui Haplea a sfârșit în lagărul comunist de la Ghencea

 

Sosirea la București și Cartea de vizită de la Take Ionescu

Nicolae Batzaria sosește la București pe data de 19 Decembrie 1914 și se cazează la celebrul Hotel Bristol.  Conform datelor păstrate în dosarul de arhivă, există o Notă informativădin 20 Decembrie 1914. În acel material, agentul No. 29 informează sosirea la București  a senatorului otoman Batzaria Nicola, fost ministru în Cabinetul Otomanși atașează și Buletinul de Pasageri (documentul de cazare de la Hotelul Bristol din București).

Notă informativădin 20 Decembrie 1914

Vezi și: Ce au făcut unii macedoneni (aromâni) ca să fugă de serviciul militar?

Buletinul de Pasageri, Hotel Bristol – București

În cursul zilei de 21 Decembrie 1914 va fi vizitat la hotel de mai mulți români macedoneni, astfel încât au convorbit timp îndelungat. Seara, numitul senator se mută la Hotelul Grand, fiind nemulțumit de condițiile Hotelului Bristol, raportarea fiind făcută de agentul No. 16.

Notă informativă din 21 Decembrie 1914

Vezi și: Percepţia aromânilor asupra chestiunii macedonene şi pledoaria pentru autonomia Macedoniei

Buletinul de Pasageri, Hotel Grand – București

Vezi și: DOCUMENT SECRET! Notă informativă despre prințul (ne)încoronat din Pind, Alcibiade Diamandi

Venirea în țară a fost observată și de Take Ionescu, care i-a trimis  o carte de vizită, la hotel. Omul politic de seamă din capitala României, Take Inescu, a fost un susținător al intrării României în Primul Război Mondial, alături de Antanta. Totodată, activitatea sa ca ministru se leagă și de semnarea Păcii de la București din 1913, la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Balcanic, precum și de punerea bazelor Micii Înțelegeri în 1921. A fost un susținător activ al luptei pentru unitatea națională a românilor din afara granițelor, militând, în același timp, pentru respectarea drepturilor minorităților naționale.

Notă informativă din 21 Decembrie 1914

Venirea la București, la scurt timp după ce a început Primul Război Mondial, naște anumite întrebări care rămân deschise pentru cercetare: 1. Cine sunt macedo-românii cu care  s-a întâlnit în primele zile ale sosirii?  2. Ce vizau acele întâlniri? Căuta un adăpost la București sau era într-o misiune specială? S-a întâlnit cu Take Ionescu sau nu? Care era relația sa cu omul politic de seamă al României? Evident,  acestea sunt doar câteva întrebări care rămân deschise pentru cercetare în continuare.

 

În materialul ce urmează, veți vedea de cine era urmărit Moș Nae, ce se dorea a se afla de la el și prin ce metode era abordat de agenții acoperiți ai Siguranței Naționale.

Va urma…

Vezi și: DIN ARHIVE. Despre Societatea “Junimea Macedo-Română”

signature
Share