Sign up with your email address to be the first to know about new products, VIP offers, blog features & more.

Creatorul lui Haplea a sfârșit în lagărul comunist de la Ghencea

O vorbă latină spune că vorbele te învață, în timp ce poveștile, experiențele te călăuzesc în viață.

Advertisements
AurisDent Agentie WebDesign Reclama ta poate fi aici, contacteaza-ma!

Nicolae Batzaria (20 Noiembrie, 1874 – 28 Ianuarie 1952), a fost omul poveștilor populare transpuse într-o formă literară. A trăit în vremuri zbuciumate și a luat parte la evenimente istorice despre care s-a scris, despre care se vorbește și despre care se va povesti încă mult timp de acum încolo.

Este născut în inima Balcanilor într-un cuib de vulturi, în localitatea Krușevo din Macedonia, într-o familie de aromâni. Activitatea sa de publicist se leagă de mai multe ziare ale vremii, precum „Adevărul”, „Dimineața”, „Universul”, „Bucuria Copiilor”, „Dimineața Copiilor”, „Universul Copiilor”, „Frățilă”, „Lumina”, „Graiu Bun”, „Românul din Pind”, „Sămănătorul”, „Deșteptarea” și altele, însă numele său va rămâne în conștiința publică datorită creării personajului celebru Haplea. Am putea spune că este un continuator al spiritului satiric al lui Aleko Konstantinov,  Branislav Nusici, Ion Luca Caragiale sau chiar Ștefan Zeletin.

Advertisements
24/7 Strategic Communication Solution

Vezi și: DIN ARHIVE. Despre Societatea “Junimea Macedo-Română”

Se va consacra gazetăriei şi prozei pentru copii iar, în linii artistice clare, Nicolae Batzaria este esența zonei balcanice, cosmopolit și un veritabil european. Haplea este continuatorul personajelor lui Caragiale, care îl descrie pe românul obișnuit care este, în egală măsură, naiv şi deștept, fraier şi șmecher, fricos și curajos, boem și conservator, credincios și lacom, căutător al unei identități asemănătoare al saloanelor europene. Și astăzi, la aproape 100 de ani de la nașterea sa, îl întâlnim pe Haplea în fiecare zi pe stradă, la televizor, în mediul online sau chiar în Parlament și Guvern. Desigur, vedem acest personaj chiar în noi înșine, atunci când ne uităm în oglindă și suntem sinceri cu noi înșine.

Viața lui Nicolae Batzaria (un militant pentru cauza aromânilor) este una de cronicar, martor și participant la unele evenimente istorice care ar putea oricând face subiectul unui roman de aventuri. Despre Batzaria putem deduce că fost, pe rând, membru remarcabil în partidul junilor turci, Uniune și Progres, senator în parlamentul Otoman, iar în timpul  Războaielor din Balcani, ministru al Lucrărilor Publice (în această calitate a fost reprezentantul Imperiului Otoman la încheierea Tratatului de Pace de la Londra din 1913), dar și membru în mai multe legislaturi al Parlamentului României și, pentru o bună perioadă de timp, apropiatul lui Nicolae Iorga.  Doar dacă ne uităm la perioada în care a trăit, ce funcții a ocupat și la evenimentele istorice la care a luat parte, vom putea deduce experiența aventuroasă care ar putea fi oricând o călăuză de învățăminte pentru orice.

Vezi și: NICADORII – O fotografie extrem de rară

Esența umorului lui Batzaria constă în realitățile cotidiene ale unei lumi zbuciumate, aflată într-o continuă schimbare, realități care dau farmecul zonei balcanice, o zonă află în continuă frământare.  Vorbitor a șapte limbi, acesta este un exemplu de model de mediator cultural, în timp ce pseudonimele folosite de-a lungul anilor (Moș Nae, N. Macedoneanul, Ali Baba, pseudonimele lui Ali-Baba, Ali-Bei, Boemus, Bucureşteanul, Dâmb, Dinu Dumbrăveanu, Dinu Pivniceru, Dorina Grădinara, Ion Vantea, Maica Lina, Maria Savel, Marcu Ionescu, Marin Opreanu, P.A. Triot, Vasile Stănoiu, Vintilă Bratu, Vlad Astronomu şi multe altele) aduc în prim plan această mască retorică cameleonică specifică aromânilor.

Cade în dizgrația Partidului Comunist, din cauza unor apropieri de extremă dreaptă din perioada interbelică, astfel fiind exclus în 1945 de la Societatea Scriitorilor din România, al căror membru a devenit în anul 1921. Anihilarea sa civică, precum și împiedicarea de a avea acces la sfera publică, prin retorica sa satirică, a culminat cu închiderea sa în spatele gratiilor, în închisoarea Ghencea, unde a murit în 1952.

Vezi și: Document – “Originea lui Ilie (Elie) Carafoli”

Cu zece ani în urmă, ziarul Adevărul  a readus în prim-plan numele lui Batzaria, publicând mai multe articole. Totodată, am găsit și o teză de doctorat elaborată în 2017, la Universitatea din Alba Iulia despre viața, dar și despre activitatea publicistică și literară a acestuia. În acest context, fiind un exemplu de balcanic veritabil și un mediator cultural, este bine venită și prezentarea dosarului său de urmărire, elaborat de Ministerul de Interne, Direcțiunea Poliției și a Siguranței Generale din perioada 1914-1917.

Va urma…

Dosarului lui Nicoale Batzaria de urmărire, elaborat de Ministerul de Interne, Direcțiunea Poliției și a Siguranței Generale din perioada 1914-1917

Vezi și: Reportaj Documentar! Siguranța Națională pe urmele “tatălui” lui Haplea

signature
Share